Începutul lunii ianuarie este marcat de două sărbători importante în tradiția creștin-ortodoxă, respectiv Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) și Botezul Domnului (6 ianuarie). În aceste zile, credincioșii din întreaga țară se adună pentru a celebra un moment religios deosebit, dar și pentru a participa la o serie de obiceiuri și tradiții populare care au fost transmise din generație în generație. Deși ziua de Bobotează este o sărbătoare religioasă cu semnificație profundă, în preajma acestei zile se desfășoară și multe obiceiuri laice, care sunt menite să aducă noroc, prosperitate și sănătate celor care le respectă.
5 ianuarie, ajunul acestei mari sărbători, este ziua în care începe perioada de post și rugăciune, dar și o zi dedicată sfințirii apelor, ritual care face parte dintr-o tradiție profund religioasă.
Tradițiile din Ajunul de Bobotează
Ajunul Bobotezei este o zi cu o semnificație profundă pentru toți credincioșii. În această zi, se ține post negru, iar preoții sunt cei care sfințesc casele credincioșilor, aducându-le binecuvântarea divină. De asemenea, în biserici se oficiază o slujbă specială pentru sfințirea apelor, iar în ziua de 6 ianuarie, de Bobotează, agheasma sfințită este distribuită credincioșilor. Se spune că apa sfințită la biserică are puterea de a curăța și purifica, iar aceasta nu se strică niciodată dacă este păstrată într-un interval de timp specific. Astfel, agheasma trebuie consumată între 6 și 14 ianuarie, iar în restul anului este folosită pentru purificarea casei sau a florilor.
Un alt obicei important din ajunul Bobotezei este masa special pregătită în unele zone ale țării. Deși este o zi de post, în multe locuri se prepară o masă asemănătoare celei din ajunul Crăciunului. Sub fața de masă se pune fân sau otavă, iar pe fiecare colț al mesei se așează câte un bulgăre de sare.
Preparatele care nu trebuie să lipsească sunt coliva, fiertura de prune sau perje afumate, borșul de fasole albă cu colțunași mici umpluți cu ciuperci, dar și peștele prăjit. Nu lipsesc nici plăcintele de post umplute cu varză acră sau cu mac. O caracteristică a acestei mese este faptul că nimeni nu se atinge de mâncare până la sosirea preotului, care aduce apa sfințită, cunoscută și sub denumirea de „Iordanul” sau „Chiraleisa”. După sfințirea lor, acestea sunt distribuite animalelor pentru a le proteja de boli.
Obiceiuri populare și superstiții de Bobotează
În ziua de Bobotează și mai ales în ajunul acesteia, se păstrează o serie de obiceiuri și superstiții care sunt menite să asigure norocul și prosperitatea pentru anul următor. Printre cele mai întâlnite superstiții se numără faptul că cei care strănută în ziua de Ajun de Bobotează vor fi norocoși pe tot parcursul anului. De asemenea, se spune că dacă în această zi este brumă pe pomi, anul va fi unul cu o recoltă bogată. Dacă picură din streșină, va urma o vară ploioasă, iar dacă în Ajunul Bobotezei este ploaie, atunci se anticipează un an ploios. În unele zone ale țării, se crede că direcția în care preotul stropeste cu busuiocul va fi direcția din care vor veni ploile pe parcursul anului.
Un alt obicei deosebit este Iordănitul, care presupune ca feciorii satului să meargă din casă în casă în noaptea de Ajun, în special la casele celor care au fete de măritat, pentru a face urări de sănătate și belșug, stropind gospodăriile cu apă sfințită. În Mehedinți, se practică Încurarea cailor, un obicei în care tinerii călare merg pe la casele oamenilor și le stropesc cu apă, urându-le prosperitate. În Bucovina și Munții Apuseni, se păstrează obiceiul Ardeasca, în care fetele și flăcăii satului iau tăciuni de la focul săcălușelor și dansează în jurul unui foc mare, sărind peste el atunci când se stinge.
Pe lângă aceste obiceiuri, există și superstiția că de Bobotează este momentul când cerurile se deschid, iar îngerul păzitor dezvăluie tinerilor care le este norocul și ursita în dragoste. Acestea trebuie să pună un firicel de busuioc sub pernă înainte de a adormi, iar dacă postesc și se roagă Sfântului Ioan, vor visa pe cel cu care sunt predestinate să se căsătorească. În alte zone ale țării, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată cu 9 degete și să își lege un fir roșu de mătase pe inelar pentru a-și visa alesul.
Disclaimer: Site-ul nostru este neutru din punct de vedere politic și nu susține niciun partid sau ideologie politică. Postarile noastre sunt selectate in functie de potentialul de conversii pe care le au si lead-urile generate.